De ce unii oameni se simt lipsiți de putere și nu încearcă să schimbe situațiile dificile din viața lor?
Neputința învățată este un sentiment de descurajare in urma unor situații repetate de eșec. Când o persoană sau un animal trece printr-o serie de situații în care nu poate controla sau schimba ceea ce i se întâmplă, ajunge să creadă că nu poate face nimic pentru a schimba o situație defavorabilă, chiar dacă, în realitate, ar putea.
Teoria neputinței învățate, enunțată prima dată de Martin Seligman și echipa sa în timpul anilor 70, apare în urma unor experiențe repetate de eșec sau când cineva crede că nu are control asupra evenimentelor din viața sa. Si atunci dezvoltă o atitudine de resemnare, de demotivare și chiar depresie.
Unul dintre experimentele realizate de Seligman ne arată cum un animal, plasat într-o cutie unde i se aplicau șocuri electrice, fără a exista nici o posibilitate de a scăpa, a învățat că indiferent ce face nu poate scăpa de aceste șocuri electrice. Si din acel moment a renunțat să mai caute soluții de a se salva. In a 2a situație experimentală, unde putea evita șocurile electrice doar sărind peste o barieră, câinele a suportat resemnat șocurile electrice. Acest câine a învățat în prima situație că, independent de acțiunile proprii, nu poate scăpa nicicum de șocurile electrice, și in a 2a situație nu a mai încercat să găsească o soluție să scape. El a manifestat neputință învățată (cunoscuta si sub numele de impuissance apprise sau learned helplessness). Experimentul a fost reluat și pe alte animale precum șobolani, pești, pisici sau porumbei, cu aceleași rezultate finale: descurajare, resemnare, depresie.
Punerea in evidență a acestei teorii la om, a necesitat câteva modificări metodologice pentru a păstra expunerea la situații necontrolabile, dar fără a recurge la șocuri electrice. Rezultatele arată aceeași scădere a performanței, analogă celei înregistrate la animale.
Videoclipul din link-ul de mai jos „Can we induce learned helplessness” ne prezinta un experiment si ne arată cât de repede poate să se dezvolte acest sentiment de neputință, chiar și în situații în care învățarea este posibilă.
Charisse Nixon, un psiholog american, ne arată într-un experiment de 5 minute cum putem învăța să ne simțim neputincioși și incompetenți, chiar dacă în realitate nu suntem
Experiment: Un grup de studenți au fost invitați să participe la un joc de făcut anagrame (din literele unui cuvânt dat să facă un alt cuvânt).
Fiecare dintre ei a primit o foaie de hârtie pe care erau scrise trei cuvinte. Sarcina jocului era de a face o anagramă pentru fiecare dintre cele trei cuvinte de pe listă. Aparent condițiile erau la fel pentru toți studenții. In realitate, studenții au primit cuvinte diferite, fără să știe acest lucru. Jumătate din clasă au primit anagrame rezolvabile, cealaltă jumătate au primit anagrame nerezolvabile.
Din acest motiv jumătate de clasă a rezolvat prima anagrama, iar cealaltă jumătate, nu. La al doilea cuvânt, același rezultate. Aceeași jumătate a clasei a rezolvat anagrama și studenții au ridicat rapid mâinile pentru a anunța acest lucru. Cealaltă jumătate părea nedumerită și dezamăgită căci ei, iarăși, nu au reușit sa rezolve anagrama primită.
A treia anagrama a fost identică pentru toți studenții, și ușor de rezolvat.
Dar, studenții din grupul cu exerciții nerezolvabile, care dezvoltaseră deja un sentiment de neputință (deși la primele 2 cuvinte nu era vina lor că nu au rezolvat anagrama), au întâmpinat dificultăți în a rezolva a 3-a anagramă, chiar dacă aceasta era foarte ușoară.
De ce nu au fost in stare să rezolve a 3-a anagramă? Pentru că învățaseră din cele 2 situații precedente, soldate cu eșec, că nu sunt in stare să le rezolve.
Acest experiment ne duce cu gândul la unele situații de învățare sortite eșecului în urma cărora o parte din elevi își interiorizează acest eșec.
Ar fi bine ca toți părinții și mai ales profesorii să reflecteze la rezultatele acestui experiment și să conștientizeze efectele negative pe care le pot avea unele solicitări ale educatorilor, fie ei părinți sau profesori.
